Imaginea populara a unui episod maniacal e adesea spectaculoasa: cineva care nu doarme zile intregi, face planuri grandioase, vorbeste fara oprire si ia decizii care par de neinteles pentru cei din jur.

Realitatea e mai diferită, deoarece episoadele maniacale nu arata intotdeauna la fel. Unele sunt euforice, altele sunt iritabile, agitate, aproape furioase. Si persoana care le traieste e adesea ultima care isi da seama ca ceva nu e in regula. Daca tu sau cineva apropiat a trecut printr-o perioada care seamana cu ce urmeaza sa citesti, informatiile de mai jos pot fi un prim pas important catre a intelege cum se manifesta. Un episod maniacal nu inseamna sa fii intr-o dispozitie buna sau sa ai o zi plina de energie. Caracteristicile definitorii ale maniei includ vorbitul excesiv, discursul rapid, nevoia scazuta de somn, gandurile accelerate, distractibilitatea, cresterea activitatii orientate spre un scop si agitatia psihomotorie. Alte semne distinctive sunt dispozitia euforica sau expansiva, labilitatea emotionala, impulsivitatea, iritabilitatea si grandozitatea.

Conform criteriilor DSM-5, manualul de referinta in psihiatrie, pentru a fi diagnosticat ca episod maniacal, aceasta stare trebuie sa dureze cel putin o saptamana si sa fie prezenta aproape in fiecare zi. Trebuie sa reprezinte o schimbare clara fata de comportamentul obisnuit al persoanei si sa fie observabila de catre cei din jur. Daca este atat de severa incat necesita spitalizare, durata de o saptamana nu mai este necesara ca prag. Episoadele maniacale sunt semnul distinctiv al tulburarii bipolare de tip I, dar pot aparea si in alte afectiuni psihice. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), aproximativ 37 de milioane de oameni traiesc cu tulburare bipolara la nivel mondial, iar multi dintre ei sunt diagnosticati gresit sau nu primesc tratament. Asta inseamna ca foarte multi oameni trec prin episoade maniacale fara sa stie ce li se intampla.

Semnele unui episod maniacal nu apar toate deodata si nu au aceeasi intensitate la toti oamenii. Dar exista un tipar comun pe care il poti recunoaste la tine sau la altcineva.

  1. Nevoia redusa de somn este unul dintre cele mai timpurii si mai clare semne. Persoana doarme doua-trei ore si se trezeste plina de energie, fara sa simta oboseala. Nu e vorba de insomnie, fiindca nu exista sentimentul ca vrea sa doarma si nu poate.
  2. Gandurile accelerate si vorbitul rapid. Mintea functioneaza la turatie maxima. Idei noi apar inainte ca acelea anterioare sa fie finalizate. Vorbitul devine rapid, presant, uneori greu de urmarit pentru interlocutor. Persoana poate sari de la un subiect la altul fara o logica aparenta, dar pentru ea, conexiunile par evidente si importante.
  3. Una dintre trasaturile caracteristice ale maniei este sentimentul de putere, importanta sau talente speciale exagerate. Multe persoane in episod maniacal impartasesc deliruri de grandozitate, crezand ca sunt spioni, oficiali guvernamentali, membri ai agentiilor secrete sau ca sunt profesionisti extrem de competenti in domenii in care nu au nicio pregatire. In formele mai usoare, asta poate arata ca o incredere neobisnuit de mare in propriile idei si o rezistenta la orice critica sau obiectie.
  4. Pacientii in faza de manie se implica frecvent in activitati care pot duce la consecinte daunatoare.
  5. Nu toate episoadele maniacale sunt euforice. Multe cazuri se manifesta prin iritabilitate intensa, nerabdare si o sensibilitate crescuta la orice forma de contradictie. Persoana poate trece rapid de la euforie la furie, fara un motiv clar pentru cei din jur.
  6. Energia e mare, dar concentrarea, minima. Persoana incepe multiple proiecte simultan si nu finalizeaza niciunul. E usor distrasa de stimuli externi neimportanti si nu reuseste sa ramana focusata pe o sarcina pana la capat.

Exista o forma mai usoara de episod maniacal, numita episod hipomaniacal, care dureaza cel putin patru zile si nu produce o afectare mare a functionarii. In hipomanie, persoana poate parea pur si simplu mai energica, mai creativa, mai sociabila decat de obicei. Uneori, nici ea nu vede aceasta stare ca pe o problema, o poate percepe ca pe o perioada de varf.

Diferenta este data de severitate si impact. Mania afecteaza functionarea sociala si profesionala, poate necesita spitalizare si poate include simptome psihotice. Hipomania nu atinge aceste praguri. Dar ambele forme fac parte din spectrul tulburarii bipolare si ambele necesita evaluare si, de obicei, tratament. Daca te recunosti in ce ai citit  sau daca recunosti pe cineva drag, nu amana. Cu cat diagnosticul vine mai devreme, cu atat mai bine pot fi protejate toate aspectele vieții.

 

 

Foto: Pexels