Pentru a funcționa corespunzător, inima are nevoie de un aport adecvat și continuu de oxigen. Când, din diverse motive, fluxul de sânge către mușchiul inimii și, în consecință, aportul de oxigen este afectat, apare o problemă numită cardiopatie ischemică, considerată una dintre principalele cauze de deces la nivel global.

Ce este cardiopatia ischemică?

Cardiopatia ischemică, cunoscută și sub denumirea de boală cardiacă ischemică, este o afecțiune gravă ce se manifestă prin reducerea sau blocarea fluxului sanguin către mușchiul inimii. Această situație se poate dezvolta ca urmare a îngustării arterelor coronare, fapt ce poate conduce la un aport insuficient de oxigen și nutrienți necesari pentru funcționarea optimă a inimii.[1][2] Înțelegerea a ceea ce este cardiopatia ischemică reprezintă un pas important în managementul corespunzător al acestei boli.

Cauzele cardiopatiei ischemice

Cardiopatia ischemică este cauzată, de cele mai multe ori, de acumularea de plăci de aterom pe pereții arterelor coronare. Aceste plăci se formează treptat din colesterol, grăsimi și alte substanțe, proces cunoscut sub numele de ateroscleroză. Deși nu provoacă simptome în stadiile incipiente, pe măsură ce plăcile se acumulează, pot îngusta și întări arterele, încetinind astfel fluxul de sânge către inimă. În timp, acest fenomen poate duce la apariția unor complicații grave, precum angina pectorală sau infarctul miocardic.[1][2]

Un alt factor ce poate juca un rol în apariția cardiopatiei ischemice este spasmul coronarian. Acesta constă în contracția bruscă a unei artere coronare, fenomen ce reduce temporar fluxul de sânge către mușchiul cardiac. De asemenea, tromboza coronariană, adică formarea unui cheag de sânge într-o arteră coronară deja îngustată, poate favoriza apariția acestei afecțiuni.[2]

Există și o serie de factori care pot crește riscul de dezvoltare a cardiopatiei ischemice. Aceștia includ fumatul și expunerea la fumul de țigară, diabetul, atât de tip 1, cât și de tip 2, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat.[2]

Simptomele cardiopatiei ischemice

Simptomele cardiopatiei ischemice pot varia semnificativ de la o persoană la alta, iar unele persoane pot chiar să nu prezinte niciun semn sau simptom, fenomen cunoscut sub denumirea de ischemie silențioasă.[2]

Când apar simptomele, cel mai frecvent semn de alarmă este angina pectorală, adică durerea sau senzația de presiune în piept. Aceasta poate fi însoțită de alte semne și simptome, precum dureri de gât sau de maxilar, dureri de umăr sau braț, palpitații, dificultăți de respirație, greață și vărsături, transpirații și oboseală.[2]

Diagnosticarea cardiopatiei ischemice

Diagnosticarea cardiopatiei ischemice începe prin colectarea de informații despre istoricul medical al pacientului și efectuarea unui examen fizic de către medic. În funcție de aceste date preliminare, medicul poate recomanda o serie de teste de diagnostic. Acestea pot include:

  • electrocardiograma (ECG) – o procedură non-invazivă care înregistrează activitatea electrică a inimii cu ajutorul unor electrozi atașați pe piele;
  • ecocardiograma – folosește unde sonore pentru a produce imagini video ale inimii;
  • coronarografia – o procedură în care un colorant este injectat în vasele de sânge ale inimii, iar apoi sunt luate imagini cu raze X pentru a vizualiza traseul colorantului;
  • testul de stres – ritmul cardiac, tensiunea arterială și respirația sunt monitorizate în timp ce pacientul face exerciții fizice, precum mersul pe o bandă de alergare sau pe o bicicletă staționară.[2]

Aceste teste sunt esențiale pentru diagnosticarea exactă a cardiopatiei ischemice și pentru stabilirea celor mai bune opțiuni de tratament. Detalii suplimentare, cum ar fi cum te pregătești pentru o coronarografie și prețul acesteia, poți afla direct de la medicul tău!

Opțiuni de tratament pentru cardiopatia ischemică

Tratamentul pentru cardiopatia ischemică poate varia în funcție de severitatea stării pacientului, fiind posibil să se recomande medicamente, intervenții chirurgicale sau o combinație a celor două.[2]

Tratamentul medicamentos reprezintă adesea prima linie de atac în lupta cu cardiopatia ischemică. Medicamentele recomandate pot avea ca scop scăderea nivelului de colesterol din sânge și controlul tensiunii arteriale. În cazul în care o astfel de abordare nu este eficientă sau dacă starea pacientului este gravă, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Aceasta poate include angioplastia, o procedură minim invazivă în care un balon este introdus în artera blocată pentru a o deschide, ori bypass-ul coronarian, o intervenție majoră prin care se creează o nouă cale pentru sânge, pentru a ocoli zona blocată.[2]

În plus față de medicamente și intervenții chirurgicale, modificările stilului de viață sunt esențiale pentru gestionarea cardiopatiei ischemice și prevenirea agravării acesteia. Aceste modificări pot include renunțarea la fumat, adoptarea unei diete sănătoase, efectuarea de exerciții fizice regulate și gestionarea stresului.[2]

Cardiopatia ischemică este o afecțiune gravă care poate pune viața în pericol. Este important să nu ignori potențialele semne de alarmă și te prezinți la medic pentru a beneficia de un diagnostic clar și de un tratament adecvat. Dacă ai primit deja un astfel de diagnostic, respectă planul de tratament recomandat de medicul tău și adoptă un stil de viață sănătos!

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol nu reprezintă un substitut pentru vizita la medic. Dacă te confrunți cu simptome neplăcute, programează-te la un consult de specialitate pentru a afla care este cauza acestora și ce măsuri trebuie să iei!

 

Bibliografie:

  1. „Ischemic Heart Disease”, Institute of Medicine (US) Committee on Social Security Cardiovascular Disability Criteria. Cardiovascular Disability, 2024, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK209964/. Accesat la 31 mai 2024.
  2. „Myocardial Ischemia”, Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/myocardial-ischemia/symptoms-causes/syc-20375417. Accesat la 31 mai 2024.